Eroi români din Apuseni
urmăriţi de comisia Kozma
- Ancheta Kozma/Raportul Kozma/Comisia Kozma a reprezentat o acţiune a Guberniului Transilvanieidesfăşurată în anul 1848, prin care acesta încerca să determine dacă în Munţii Apuseni au existat animozităţi între români şi maghiari şi cine provocase aceste tulburări. Documentele emise de această comisie sunt dintre cele mai importante, privind începuturile revoluţiei paşoptiste din Transilvania. Ele cuprind informaţii privind evoluţia evenimentelor petrecute în Transilvania în perioada martie-iulie 1848.
- Venirea comisiei a fost precedată de o serie de momente tensionate: în urma răspândirii veştilor privitoare la acceptarea uniunii Transilvaniei cu Ungaria, agitaţia românilor, în optica autorităţilor, luase o amploare mult prea periculoasă pentru liniştea publică. La aceasta s-au mai adăugat şi interceptarea celor două scrisori pe care le scrisese Ioan Buteanu, „advocat renumit în ţară pentru agitaţiile lui, în prezent ascuns”. Una fusese adresată, în calitate de reprezentant al societăţii miniere „Miskolczi”, către administratorul montanistic Nicolae Boer, iar cealaltă către preotul Simion Balint „care de aici agită permanent”.
- Ancheta în sine a fost realizată de către o comisie formată din: consilierul gubernial Kozma Pál, consilierul montanistic Nemegyei M. János şi secretarul gubernial Némethi János. La motivele pentru care a fost trimisă comisia în munţi se adaugă şi conţinutul alarmant al celor două rapoarte redactate de judele nobiliar Bisztrai József, în care se menţiona faptul că unii locuitori din Bistra au comis infracţiuni privind folosirea pădurilor, iar Avram Iancu, sosind în munţi pe data de 6 iunie, ar fi ameninţat că sângele vărsat al celor căzuţi la Mihalţ nu va rămâne nerăzbunat.
- Cei trei comisari au sosit la Zlatna pe data de 13 iunie şi, împreună cu directorul domeniului montanistic Nemegyei, au început activitatea în ziua următoare. Demersul lor, respectiv ancheta propriu-zisă, s-a întins până pe data de 20 iulie 1848. Într-o primă fază, în faţa lor, s-a prezentat paznicul de pădure Carol Lerchenfeld care a şi făcut un raport, menţionând, între altele că, în Vidra, s-au săvârşit foarte multe delicte silvice. Aceasta se întâmpla deoarece: „Avram Iancu a vestit oamenilor că pădurile formează proprietatea sătenilor, că ele li s-au luat şi deci trebuie să li se restituie (…) La îndemnul lui Avram Iancu, partea mare a locuitorilor din Câmpeni şi împrejurimi se înarmează cu coase şi lănci, în aşa măsură că făurarii de prin sate nu fac alta decât că ascut lănci.
- Despre demersurile de răzvrătire ale lui Avram Iancu a luat cunoştinţă şi Teleki József însuşi care, în cadrul a două scrisori importante pe care le trimite membrilor comisiei în vara anului 1848, menţionează faptul că în urma apelului lansat de Avram Iancu, la Câmpeni şi în împrejurimi, majoritatea locuitorilor se înarmau cu coase şi lănci, astfel că exista pericolul declanşării unei mari răzvrătiri.
- Mai mult, la Abrud, părea că izbucnise o rebeliune în urma căreia judele nobiliar Bisztrai József fusese asediat în propria sa curte de către o mulţime de 500 de lăncieri. Din cauza şocului produs, acesta aproape că şi-a pierdut minţile. Solicitat să dea justificările de rigoare vis-á-vis de acţiunile sale, respectiv despre consecinţele lor, Avram Iancu a trimis o scrisoare comisiei guberniale pe data de 29 iunie 1848, în care a menţionat că acele cuvântări, pe care el le-a adresat poporului, au avut drept scop ca această forţă primară care era poporul să nu fie folosită împotriva anumitor persoane sau contra anumitor naţiuni, „pornind de la sentimentul că nu este duşman intern.”
- În plus, a continuat el, „poporul trebuie să utilizeze forţa primară numai în apărarea propriei existenţe, atunci când aceasta este în primejdie.” Răspunsurile şi opiniile consemnate de comisie, mai ales după audierea unui impresionant număr de 318 de martori, sunt deosebit de importante pentru pulsul, atmosfera şi starea lucrurilor din Munţii Apuseni, după adunarea de la Blaj, în vara anului 1848. Principala constatare este aceea a organizării românilor pentru a face faţă presiunilor venite din partea administraţiei. Comisia a realizat, cu nemulţumire, că steagul românesc de atunci, în culorile roşu, alb, albastru a fluturat pe turnul bisericii ortodoxe din Roşia Montană, pus fiind de preotul Ilie Cojocaru la ordinul lui Nicolae Gritta. Acelaşi aspect s-a derulat şi în cazul turnului celeilalte biserici, din acelaşi oraş, pus de Simion Balint, realitate care a iritat mult autorităţile.
- Comisia a mai luat la cunoştinţă şi dorinţa de unitate a românilor, dat fiind faptul că se urmărea înlăturarea „regelui maghiar” sau a celui habsburg şi instalarea, pentru români, a unui rege român. Acesta, la fel ca şi ajutorul românilor din celelalte provincii, reprezentau pentru comisia condusă de Kozma Pál dovezi evidente ale tendinţelor centrifugale ale românilor transilvăneni, realitate confirmată de concluziile anchetei.
- Graţie interogării celor 318 de martori, s-a reuşit să se strângă o mare cantitate de informaţii care au relevat, cu fidelitate, realităţile unei stări extrem de tensionate care au prevestit acel „bellum omnium contra omnes”. Dincolo de aceasta însă, datele acumulate au confirmat, pe deplin, existenţa unor manifestări şi declaraţii în favoarea împlinirii idealului unităţii naţional-statale şi la nivelul românilor din Munţii Apuseni. Erau dovezi incontestabile în ceea ce priveşte gradul sporit de maturitate politică pe care românii, din aceste locuri, reuşiseră să îl atingă în acel interval de timp.
- Rezultatele anchetei sunt o sursă foarte importantă pentru reconstituirea activităţii revoluţionare a fruntaşilor români care au condus revoluţia paşoptistă din Transilvania. Prin răspunsurile date de martori şi informaţiile adunate de comisia de anchetă s-a putut reconstitui în bună parte activitatea politică a lui Avram Iancu, Ioan Buteanu şi alţii, din primele luni ale revoluţiei paşoptiste. De asemenea, documentele comisiei fac o adevărată „radiografie” a societăţii din epocă, indiferent că este vorba de maghiari sau de români. Ele indică stările de spirit în rândul celor naţionalităţi, animozităţile pe care le trăiesc, teama pe care o au una faţă de cealaltă, precum şi ideile care circulau printre români, legate de originea lor latină, numărul lor mult superior maghiarilor din Transilvania şi altele la fel de importante.
- Este descrisă fidel acţiunea de mobilizare a românilor din 19 iunie1848, un fel de exerciţiu de mobilizare ordonat de Avram Iancu, care vroia să vadă dacă se poate baza pe moţi în caz de invazie a armatei maghiare. La fel, activitatea de înarmare a populaţiei româneşti din munţi este redată în aşa fel se face un tablou foarte clar al situaţiei din zonă, cu conducătorii ei, cu masele care au participat la acţiune, cu aspectele organizatorice şi chiar cu detalii mărunte ale vieţii din acele zile.
Eroi români din Apuseni sub lupa anchetei
Avram Iancu – conducător al moţilor din Apuseni
Simion Balint, preot greco-catolic din Roşia Montană
Ilie Cojocariu, preot ortodox din Roşia Montană
Ioan Patiţa, preot ortodox din Roşia Montană
Nicolae Fodor, preot ortodox din Cărpiniş
Ioan Buteanu, avocat din Abrud
Avram Iancu, avocat din Vidra
Ioan Corcheş, maistru cojocar din Câmpeni
Petre Ioanete, învăţător din Câmpeni
Nicolae Corcheş, zugrav de biserică din Câmpeni, frate cu Ioan Corcheş
Iosif Şterca Şuluţiu, chelar secund la şpanatul din Câmpeni
Teodor Tioc, gornic cambial din Câmpeni
Samoilă Morar, clopotar la biserica greco-catolică din Câmpeni
Ioan Dandea, maistru dulgher din Câmpeni
Iosif Moga, notar din Baia de Arieş
Gheorghe Ilisie, locuitor din Bistra
Teodor Cristea, contribuabil din Vidra
Gheorghe Balea, notar din Bistra
Gheorghe Mărcuş – interogat în data de 24 iunie la Abrud-Sat
Burz Simition – interogat la Câmpeni pe data de 26 iunie
Nicolae Fodor, preot ortodox din Cărpiniş, 38 de ani, căsătorit
Filip Spiridon, miner din Roşia Montană, ortodox, 26 de ani, căsătorit
Giorgiuţ Golgoţ, miner din Roşia Montană, ortodox, 60 de ani, căsătorit
Iosif Ţura, preot greco-catolic din Bucium, 31 de ani, căsătorit
Nicolae Begnescu, învăţător ortodox din Abrud, 24 de ani
Alexandru Creţ, proprietar de mină şi hutman din Roşia Montană, greco-catolic, 40 de ani, căsătorit
Simion Henţel, proprietar de mină din Roşia Montană, ortodox, 50 de ani, căsătorit
Candin Morar, proprietar de mină din Abrud, ortodox, 60 de ani, căsătorit
Simion Tomuţa, miner din Roşia Montană, greco-catolic, 40 de ani, căsătorit
Păşcuţ Cioara, miner din Roşia Montană, greco-catolic, 24 de ani, căsătorit
Ilie Cojocariu, preot ortodox din Roşia Montană, 33 ani, căsătorit
Simion Golguţ, miner în Roşia Montană, greco-catolic, 36 de ani, căsătorit
Gheorghe Cioara, miner din Roşia Montană, greco-catolic, 38 de ani, căsătorit
Nicolae Falici, miner din Roşia Montană, greco-catolic, 52 de ani, căsătorit
Petru Plic, miner din Cărpiniş, ortodox, 13 ani
Ioan Cioara, hutman minier din Roşia Montană, greco-catolic, 37 de ani, căsătorit
Nicolae Rafila Mladin, proprietar de mină din Abrud, ortodox, 66 de ani, căsătorit
Ştefan Ţura, miner din Roşia Montană, greco-catolic, 48 de ani, căsătorit
Petru Jurca, miner din Roşia Montană, ortodox, 29 de ani, căsătorit
Ioan Suflet Ciofleca, miner din Roşia Montană, ortodox, 37 de ani, căsătorit
Gheorghe Balia, notarul satului Bistra, 31 de ani, ortodox, necăsătorit
Daniel Ioanete, notar sătesc, domiciliat la Câmpeni, greco-catolic, 40 de ani, căsătorit
Iosif Crişan, miner din Abrud, greco-catolic, 38 de ani, văduv
Iosif Balogi, notar din Roşia Montană, greco-catolic, 33 de ani, căsătorit
Efraim Petruţ, preot greco-catolic din Ponorel, 48 de ani, necăsătorit
Simion Aldus, stămpar din Corna, ortodox, 37 de ani, căsătorit
Gavrilă Glodean, miner din Corna, ortodox, căsătorit, 28 de ani
Nicolae Haz din Abrud, gornic cameral, 31 de ani, ortodox, căsătorit
Alexandru Drumar din Abrud, miner, 34 de ani, greco-catolic, căsătorit
Ioan Haneş din Abrud, greco-catolic, 33 de ani, necăsătorit
Ioan Macavei din Bucium, ortodox, 58 de ani, căsătorit
Nicolae Macavei din Bucium, persoană nobilă, greco-catolic, 62 de ani, căsătorit
Simion Madru, soldat, 36 de ani, greco-catolic, necăsătorit
Ioan Gligor, 26 de ani, greco-catolic, necăsătorit
Giorgiuţ Jurj din Certege, ortodox, 55 de ani, căsătorit
Gheorghe Miheţ din Sohodol, ortodox, 46 de ani, căsătorit
Giorgiuţ Potolog, din Câmpeni, jude comunal, ortodox, 34 de ani, necăsătorit
Todoruţ Tomus, jude comunal din Vidra de Jos, ortodox, 46 de ani, căsătorit
Ioan Motora a lui Dumitru, primarul din Certege, ortodox, 47 de ani, căsătorit
Ispas Todea din Albac, ortodox, căsătorit
Teodor Burz, judele din Neagra, ortodox, 40 de ani, căsătorit
Vasilică Gomboş din Vidra de Sus, ortodox, 46 de ani, căsătorit
Gheorghe Zehuţ, judele din Săcătura, ortodox, 35 de ani
Avram Iancu senior din Vidra de Sus, ortodox, 71 de ani, căsătorit
Ursebie Buţa din Bistra, greco-catolic, 50 de ani, căsătorit
Petru Buţa din Bistra, greco-catolic, 23 ani, căsătorit
Ionuţ Draja a Marii din Bistra, greco-catolic, 31 de ani, căsătorit
Petru Andriţ din Bistra, greco-catolic, 58 de ani, căsătorit
Ionuţ Bârla din Bistra, greco-catolic, 38 de ani, căsătorit
Ionuţ Creţ a Mihuţ, greco-catolic, 22 de ani, căsătorit
Antonie Olar din Bistra, greco-catolic, 40 de ani, căsătorit
Simon Boţog din Bistra, greco-catolic, 77 de ani, căsătorit
Dumitru Gania din Bistra, greco-catolic, 40 de ani, căsătorit
Ion Bustan a lui Gavrilă din Bistra, greco-catolic, greco-catolic, 28 de ani, căsătorit
Urs Sălaje din Bistra, 72 de ani, căsătorit
Găvrilă Balea din Bistra, greco-catolic, 50 de ani, căsătorit
Găvrilă Coteţ din Bistra, greco-catolic, 50 de ani, căsătorit
Mihăilă Olar din Bistra, greco-catolic, 48 ani, căsătorit
Achim Buţa din Bistra, greco-catolic, 38 de ani, căsătorit
Gheorghe Draja din Bistra, greco-catolic, 42 de ani, căsătorit
Petrică Draja din Bistra, greco-catolic, 45 de ani, căsătorit
Gheorghe Morcan din Bistra, greco-catolic, 35 de ani, căsătorit
Gheorghe Mihon Jurguţa, 24 de ani, ortodox, căsătorit
Ion Burz din Sohodol, ortodox, 35 de ani, căsătorit
Tim Mihon din Câmpeni, ortodox, 38 de ani, căsătorit
Petru Hetien, ortodox, 25 de ani, căsătorit
George Nariţa din Bistra, greco-catolic, 27 de ani, căsătorit
Teodor Mocan din Scărişoara, ortodox, căsătorit, 32 de ani
Dumitru Bonduţ din Sohodol, ortodox, 36 de ani, căsătorit
Petruţ Marc din Bistra, greco-catolic, 45 ani, căsătorit
Ionuţ Fortuna a Miţi din Sohodol, ortodox, 34 de ani, căsătorit
Petruţ Nicula din Albac, ortodox, 55 de ani, căsătorit
Niculae Morar al lui Ionuţ din Albac, ortodox, 30 éves, văduv
Niculae Oneţ al Carci din Albac, ortodox, 32 de ani, căsătorit
Iosip Pleşa din Albac, ortodox, 35 de ani, căsătorit
Lup Conţor din Albac, mercenar, ortodox, 60 de ani, căsătorit
Niculae Rus din Albac, ortodox, 63 ani, căsătorit
Gavrilă Oneţ din Albac, ortodox, 42 de ani, căsătorit
Vasilia Vaida din Sohodol, ortodox, 26 de ani, căsătorit
Iuon Cuc, gornicul de pădure din Baia de Arieş, ortodox, 58 de ani, căsătoritTrif Ilia din Baia de Arieş, ortodox, 40 de ani, căsătorit
Niculae Ilia, topitor din Baia de Arieş, 50 de ani, ortodox, căsătorit
Iuon Bumb, topitor din Baia de Arieş, ortodox, 44 de ani, căsătorit
Chirilă Bodea, greco-catolic, 46 de ani, căsătorit
Iuon Ilie, miner regal din Baia de Arieş, ortodox, 46 de ani, căsătorit
Petru Baci, miner din Baia de Arieş, ortodox, 63 de ani, căsătorit
Iuon Panţa, jurat din Muncel, ortodox,54 de ani, căsătorit
Luca Panţa, vicejude din Muncel, ortodox, 34 de ani, căsătorit
Nicolae Şpan din Lupşa, notar comunal, ortodox, 52 de ani, căsătorit
Vasilie Roşca din Lupşa, ortodox, 30 de ani, căsătorit
George Placa din Lupşa, ortodox, 37 de ani, căsătorit
Petru Jurj din Lupşa, ortodox, 37 de ani, căsătorit
Nicolae Pencia, greco-catolic, 49 de ani, căsătorit
Dumitru Ardelean din Lupşa, 20 de ani, ortodox, căsătorit
Vasilie Chebula din Lupşa, ortodox, 50 de ani, căsătorit
Dumitru Junca din Lupşa, ortodox, 22 de ani, căsătorit
Vasilie Rus din Lupşa, ortodox, 56 de ani, căsătorit
Dumitru Crişan din Lupşa, ortodox, 45 de ani, căsătorit
Gavrilă Şpan din Lupşa, greco-catolic, 46 de ani, căsătorit
Iuon Şerban din Lupşa, ortodox, 25 de ani, căsătorit
Petru Popovici, vicenotar onorific din Baia de Arieş, 25 de ani, ortodox, necăsătorit
Giorgiuţ Mestecan din Abrud, ortodox, 32 de ani, căsătorit
Niculai Potca, miner din Abrud, ortodox, 28 de ani, căsătorit
Ionuţ Potca, miner din Abrud, ortodox, 39 de ani, căsătorit
Iacob Mestecan, miner din Abrud, ortodox, 28 de ani, căsătorit
Ioan Jurca, miner din Abrud, ortodox, 57 de ani, căsătorit
Sofia Struza, nevasta lui Iuon Chempan din Abrud, greco-catolică, 48 de ani
Alexandru Almăjan, proprietar de mină din Abrud, ortodox, 30 de ani
Petru Marc din Abrud, vizitiul protopopului romano-catolic din localitate, 33 de ani, ortodox, căsătorit
Alexandru Gondol din Corna, miner ortodox, 40 de ani căsătorit
Ştefan alias Iosif Şvab, miner din Corna, greco-catolic, 50 de ani
Simion Tomuţa, miner din Corna, 28 de ani, unit, căsătorit
Iosif Botar, miner din Corna, ortodox, 32 de ani, căsătorit
Niculae Dregan, miner din Corna, 36 de ani, ortodox, căsătorit
Georgiuţ Tiasc din Abrud, ortodox, 57 de ani, căsătorit
Maria Ţura, nevasta lui Simion Bulz din Abrud, unită, 46 de ani
Alexandru Paşca, miner din Abrud, 24 de ani, ortodox, necăsătorit
Crişca Zlăgnean, nevasta lui Alexandru Şera din Abrud, ortodox, 60 de ani
Susana Ţura, văduva lui Niculae Bistra din Roşia Montană, ortodoxă, 64 de ani
Anuţa Tomuşa, nevasta lui Petruţ Vasincă, ortodoxă, 26 de ani
Nuţ Vasincă, miner din Roşia Montană, 20 de ani, ortodox, necăsătorit
Niculae Bucureştean din Roşia Montană, ortodox, 39 de ani, căsătorit
Ion Criţ, miner din Corna, ortodox, 40 de ani, căsătorit
Niculae Popa, miner din Corna, 19 ani, ortodox
Niculae Creţ, miner din Corna, 34 de ani, ortodox, căsătorit
Niculae Cioara, miner din Roşia Montană, unit, 35 de ani, căsătorit
Ionuţ Golgoţ a Vanului din Roşia Montană, unit, 28 de ani, căsătorit
Avram Cioara, miner din Roşia Montană, ortodox, căsătorit, 57 de ani
Solomon Borza, miner din Abrud-Sat, ortodox, căsătorit, 46 de ani
Solomon Bisa, miner din Abrud-Sat, ortodox, 33 de ani, căsătorit
Ionuţ Guran, miner din Corna, ortodox, 40 de ani, căsătorit